Rinichii sunt organe vitale, care îndeplinesc numeroase roluri importante în organism pentru menținerea sănătății.1 Aceștia au o varietate de funcții care contribuie la păstrarea echilibrului organic și a stării generale de bine. 1 Având în vedere importanța lor, este absolut necesar să înțelegeți ce funcții au, ce boli îi pot afecta și ce puteți face pentru a-i menține cât mai sănătoși. 

Structura rinichilor

Oamenii au în mod normal doi rinichi, fiecare având dimensiunea unui pumn și forma bobului de fasole.2 Aceștia sunt situați de o parte și de cealaltă a coloanei vertebrale, în zona posterioară a cavității abdominale, aproximativ la nivelul coastelor inferioare.2 Au o structură complexă, incluzând mai multe straturi și o rețea sofisticată de tuburi.1 La nivelul acestor straturi se regăsesc milioane de unități minuscule responsabile de filtrarea sângelui și formarea urinei.1

În total, rinichii produc

1 litru de urină zilnic3

După filtrare, urina este transportată prin uretere (niște tuburi) către vezică, de unde este eliminată prin uretră.1

Aflați mai multe despre structura rinichiului

Funcția rinichilor

Rinichii au multiple funcții în organism, una dintre cele mai importante fiind aceea de filtrare.1 Pe măsură ce sângele circulă prin rinichi, aceștia lucrează fără întrerupere pentru a elimina toxinele și surplusul de apă, producând urină.1 Prin procesul de filtrare a sângelui, rinichii împiedică acumularea de substanțe nocive care vă pot îmbolnăvi. 

Un alt rol al acestora este reglarea a numeroase procese organice.1 Fără acest reglaj de către rinichi, organismul nu ar putea funcționa corespunzător.1,4 Procesele gestionate de rinichi includ:

 

1. Echilibrul hidric

Atunci când aportul de apă este redus sau organismul pierde lichide, rinichii rețin apa în corp prin producerea unei cantități mici de urină concentrată. În mod similar, dacă aportul de apă este crescut, rinichii pot crește fluxul urinar.1

2. Tensiunea arterială

Rinichii mențin tensiunea arterială la un nivel optim prin diverse metode.1 De exemplu, pot crește nivelul de sodiu și gradul de retenție a apei în organism, crescând astfel tensiunea arterială.1,5 De asemenea, rinichii produc un hormon denumit renină.1 Acesta ajută la producerea altor substanțe, precum angiotensina, care controlează echilibrul sodic (al sării) și tensiunea arterială.1

3. Echilibrul electrolitic

În organism sunt prezente numeroase substanțe denumite electroliți, cum ar fi sodiul și potasiul. 6 Acestea au un rol esențial în menținerea funcțiilor organismului.6 Rinichii mențin echilibrul electroliților prin modificarea conținutului și cantității apei eliminate prin urină. 1 Alți electroliți reglați de rinichi sunt clorul, calciul, magneziul și fosfatul.1

4. Echilibrul acido-bazic

În organism sunt prezenți în mod normal acizi (de exemplu, dioxid de carbon) și baze (cum este bicarbonatul) care ajută la crearea mediului optim pentru desfășurarea diverselor procese organice, precum digestia și transportul oxigenului. În absența unui reglaj strict al acizilor și bazelor, organismul devine vulnerabil la numeroase afecțiuni, de exemplu pierderea masei musculare și progresia bolii renale.4 Rinichii au rol decisiv în menținerea echilibrului acido-bazic, prin capacitatea de a reabsorbi bazele și de a elimina acizii în exces, atunci când este necesar.7

Aflați mai multe despre funcția rinichiului

Cauzele bolii renale

Problemele renale pot afecta orice persoană de orice vârstă.8 Acestea survin atunci când rinichii sunt lezați și nu mai pot filtra corespunzător sângele, ceea ce poate cauza simptome precum urină spumoasă, greață și oboseală.8 Tulburările renale sunt clasificate în general în acute și cronice.

În disfuncția renală acută (DRA), rinichii încetează brusc să funcționeze în mod adecvat.9 Acest lucru se întâmplă de obicei după un eveniment care reduce fluxul de sânge către rinichi, cum ar fi insuficiența cardiacă sau deshidratarea severă. 9 Spre deosebire de DRA, boala renală cronică (BRC) se caracterizează printr-o deteriorare în timp a rinichilor (în decurs de cel puțin 3 luni), care conduce la declinul funcției renale. 9 BRC este clasificată în 5 stadii de severitate progresivă, pe baza markerilor de afectare renală, de pildă cantitatea de sânge filtrată pe minut.10 Stadiul 1 indică o capacitate bună de filtrare cu leziuni renale minime, iar stadiul 5 coincide cu insuficiența renală.10 

Există multiple cauze ale bolilor renale, unele persoane fiind mai vulnerabile din acest punct de vedere decât altele.8 Printre factorii de risc cei mai frecvenți se numără diabetul, hipertensiunea arterială, moștenirea genetică, obezitatea, fumatul, infecțiile și afecțiunile cardiace. 8 În numeroase situații însă, boala renală nu are o singură cauză specifică, ci este rezultatul mai multor factori de natură fizică, ambientală și socială.8

Boala renală poate fi cauzată și de sistemul imunitar. Atunci când funcționează corect, sistemul imunitar protejează corpul de microorganisme străine precum bacteriile.11 Uneori însă, activarea anormală a sistemului imunitar poate determina atacarea și lezarea propriilor țesuturi, fenomen cunoscut sub denumirea de boală autoimună.11

Bolile renale autoimune sunt foarte rare. Boala renală numită glomerulopatie indusă de complementul 3 (C3G) poate avea atât cauze imunologice, cât și genetice.12 C3G afectează, la nivel global, doar 1-2 persoane dintr-un milion în fiecare an.13 Este o boală mediată de complement, caracterizată prin acumularea unor depozite de proteine în rinichi, determinând lezarea acestora.12 Acest lucru are efecte pe termen lung asupra organismului afectat, conducând în general la insuficiență renală.12

Aflați mai multe despre C3G

Recomandări pentru prevenirea bolii renale

Este important de reținut că unele boli renale au cauze genetice și nu pot fi întotdeauna prevenite. Cu toate acestea, sunt multe lucruri pe care le puteți face pentru a vă menține rinichii cât mai sănătoși și a reduce riscul de a dezvolta o boală renală. Iată câteva recomandări:16

1. Faceți exerciții fizice în mod regulat - implicați-vă în activități fizice care vă plac și pe care le puteți efectua fără a vă suprasolicita, încercând să găsiți echilibrul corect pentru dumneavoastră. Nu trebuie să vă antrenați ca un atlet. Exercițiile ușoare, cum ar fi întinderile sau plimbările relaxate pot contribui pozitiv la sănătatea dumneavoastră. În zilele în care nu vă simțiți motivat, cooptați un prieten sau un membru al familiei pentru a vă antrena împreună.

2. Adoptați o dietă echilibrată - explorați o diversitate de alimente care vă furnizează nutrienții esențiali de care aveți nevoie. Integrați în dietă mai multe fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și încercați să nu consumați prea multă sare sau zahăr. Aceasta poate fi o ocazie de a încerca lucruri noi și de a exersa rețetele pe care doreați să le încercați. Scopul este să urmați o dietă echilibrată, care să se potrivească gusturilor dumneavoastră și să vă facă să vă simțiți bine.

3. Renunțați la fumat - dacă sunteți fumător, puteți apela la consiliere/suport pentru a vă ajuta să renunțați. Fumatul vă afectează nu doar plămânii, ci vă crește și riscul de a dezvolta afecțiuni precum cele cardiace, care pot afecta sănătatea rinichilor. Fiecare pas făcut pentru a renunța la fumat este un progres în îmbunătățirea stării generale de bine. Nu vă lăsați demotivat de eventuale eșecuri; oprirea fumatului este un proces care necesită răbdare și perseverență.

4. Controlați consumul de alcool - fiți atent la cantitatea de alcool pe care o consumați și la efectele sale asupra sănătății. Dacă alegeți să beți, consumați alcool cu moderație. Și nu uitați că impactul acestuia este diferit în funcție de persoană, așa că ascultați-vă corpul și luați deciziile care sunt potrivite pentru dumneavoastră. Aceasta este experiența dumneavoastră proprie, cu urcușuri și coborâșuri, deci evitați să vă comparați cu alte persoane.

5. Utilizați calmante cu prudență - atunci când aveți dureri, discutați cu medicul dumneavoastră pentru a identifica opțiuni sigure și potrivite. Fiți prudent cu analgezicele eliberate fără prescripție medicală, mai ales pe termen lung (de exemplu, antiinflamatoare nesteroidiene), deoarece unele pot afecta funcția renală. Împreună cu medicul curant, puteți stabili un plan terapeutic pentru vă gestiona durerea și a vă proteja în același timp rinichii. Nu uitați să verificați cu medicul ce doză trebuie să luați și pentru cât timp.

Referințe: 

1. Gilbert S and Weiner DE. 2014. National Kidney Foundation Primer on kidney diseases.
2. Your kidneys & how they work. National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. Disponibil la: https:// www.niddk.nih.gov/health-information/kidney-disease/kidneys-how-they-work. Data ultimei accesări: martie 2026.
3. Scott RP and Quaggin SE. J Cell Bio. 2015;209:199-210.
4. Hamm LL, et al. Clin J Am Soc Nephrol. 2015;10:2232-2242.
5. Van Beusecum J and Inscho EW. Curr Opin Pharmacol. 2015;21:82-88.
6. Pohl HR, et al. Met lons Life Sci. 2013;13:29-47.
7. Chen W, et al. Semin Nephrol. 2019;39:406-417.
8. National Kidney Foundation. About Chronic Kidney Disease, national kidney foundation. Disponibil la: https:// www.kidney.org/atoz/content/about-chronic-kidney-disease. Data ultimei accesări: martie 2026.
9. Acute kidney injury. NHS. Disponibil la: https://www.nhs.uk/conditions/acute-kidney-injury/. Data ultimei accesări: martie 2026.
10. Stages of Chronic Kidney Disease (CKD). National Kidney Foundation. Disponibil la: https://www.kidney.org/atoz/content/ stages-chronic-kidney-disease-ckd. Data ultimei accesări: martie 2026.
11. Gorenjak M. EJIFCC. 2009;20:28-32.
12. Smith RJH, et al. Nat Rev Nephrol. 2019;15:129-143.
13. Medjeral-Thomas NR, et al. Clin J Am Soc Nephrol. 2014;9:46-53.
 

Linkuri utile

FA-11693955