Cancerul mamar și factorii de risc

Cancerul mamar este o afecțiune în care celulele din sân încep să crească necontrolat.  Aceste celule anormale se înmulțesc rapid și formează o masă de țesut numită tumoră.   

Tumori benigne și maligne 

Tumorile benigne (necanceroase): Acestea sunt mase de celule care nu se răspândesc în alte părți ale corpului. De obicei, nu sunt periculoase și pot fi îndepărtate chirurgical dacă  provoacă disconfort sau alte probleme. Tumorile benigne nu invadează țesuturile din jur și nu reapar de obicei după îndepărtare. 

Tumorile maligne (canceroase): Acestea sunt mase de celule care pot invada țesuturile din  jur și se pot răspândi în alte părți ale corpului printr-un proces numit metastază. Tumorile  maligne sunt periculoase și necesită tratament prompt și adecvat pentru a preveni răspândirea și agravarea bolii. Tumorile maligne pot invada țesuturile din jur și se pot  răspândi în alte părți ale corpului.  

Invazia și metastaza 

Invazia: Tumorile maligne au capacitatea de a invada țesuturile sănătoase din jur. Acest  lucru înseamnă că aceste celule canceroase pot pătrunde în țesuturile adiacente, distrugându-le și afectând funcționarea normală a organelor și structurilor din apropiere.   

Metastaza: Celulele canceroase se pot desprinde de tumora primară și pot călători prin  sânge sau sistemul limfatic către alte părți ale corpului. Odată ajunse în alte organe sau  țesuturi, aceste celule pot forma noi tumori secundare. Metastazele sunt adesea mai dificil de tratat și pot afecta negativ parcursul bolii. Diagnosticarea cât mai rapidă și tratamentul  adecvat sunt esențiale pentru a îmbunătăți șansele de vindecare și pentru a preveni  răspândirea cancerului.   

Cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer la femeile din România. În  fiecare an, aproximativ 12.000 de femei sunt diagnosticate cu cancer mamar, conform  datelor din 2020 (12.085 cazuri, reprezentând circa 12% din totalul cancerelor noi). Ca  rezultat, cancerul de sân constituie peste un sfert din totalul cazurilor de cancer la femei,  situându-se pe primul loc în rândul populației feminine. Pentru femeile sănătoase, riscul  de a dezvolta această boală este semnificativ – se estimează că o femeie din opt va face  cancer de sân pe parcursul vieții, până la vârsta de 85 ani.   

Aproximativ 49.000 de femei trăiesc în România, în prezent, cu un diagnostic de cancer mamar pus în ultimii ani, ceea ce subliniază povara semnificativă a bolii. 

Majoritatea cazurilor de cancer de sân din România sunt diagnosticate într-un stadiu  relativ avansat, ceea ce evidențiază provocările în depistarea precoce. 

În concluzie, provocarea majoră în România rămâne creșterea ratei de depistare precoce a  cancerului mamar. Educarea publicului cu privire la simptomele timpurii și importanța controlului medical pot crește procentul cazurilor detectate în stadii inițiale. Acest lucru ar salva vieți, întrucât un diagnostic pus la timp oferă un prognostic semnificativ mai bun  și posibilitatea unor tratamente mai puțin invazive, cu șanse mari de succes. 

Există mai mulți factori care pot spori riscul de a dezvolta cancer mamar, inclusiv: 

Vârsta: Riscul de cancer mamar crește odată cu înaintarea în vârstă. La vârste mai înaintate,  celulele din sân au mai multe șanse să acumuleze mutații genetice care pot duce la  dezvoltarea cancerului. Statisticile arată că majoritatea cazurilor de cancer mamar sunt  diagnosticate la femei cu vârsta peste 50 de ani. Acest lucru subliniază importanța  controalelor medicale regulate și a monitorizării atente a sănătății sânilor, pe măsură ce  înaintăm în vârstă, pentru a detecta și trata cancerul cât mai devreme posibil. Însă, femeile  tinere au șanse mai mari de a dezvolta forme mai agresive de cancer de sân. Și în acest caz,  diagnosticarea în stadii mai puțin avansate crește șansele de a învinge boala. 

Istoricul familial: Femeile care au rude apropiate (de exemplu mama sau sora) diagnosticate cu cancer mamar, au un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune. Conform statisticilor,  riscul relativ de apariție al cancerului mamar este de aproximativ 3 ori mai mare la femeile  cu rude de gradul întâi care au avut cancer mamar înainte de menopauză și de 1,5 ori mai  mare la cele cu rude de gradul întâi care au avutcancer mamar după menopauză. Acest risc este și mai pronunțat dacă mai multe rude au avut cancer mamar sau dacă diagnosticul a  intervenit la o vârstă tânără. Este important ca persoanele cu un istoric familial de cancer  mamar să discute cu medicul lor despre opțiunile de monitorizare și prevenție.  

Genetica: Factorii genetici joacă un rol semnificativ în riscul de apariție a cancerului mamar. Aproximativ 5-10% dintre cazurile de cancer mamar sunt considerate a avea o componentă ereditară. Practic, se transmit de la o generație la alta. 

Cele mai cunoscute gene asociate cu un risc crescut de cancer mamar sunt BRCA1 și BRCA2.Mutațiile acestor gene pot crește riscul de cancer mamar cu până la 70-90% pentru BRCA1 și 30-90% pentru BRCA2. Pe lângă acestea, mai sunt si alte gene implicate în creșterea  riscului, deși într-o măsură mai mică. Identificarea acestor mutații prin teste genetice poate influența semnificativ opțiunile de tratament și supraviețuirea, având un impact important  și asupra membrilor familiei. Este esențial ca persoanele cu un istoric familial de cancer  mamar să discute cu medicul lor despre posibilitatea efectuării testelor genetice pentru a  evalua riscul și a lua măsuri preventive adecvate. 

Factori hormonali: Factorii hormonali joacă un rol semnificativ în creșterea riscului de  cancer mamar. Expunerea prelungită la estrogen, care poate apărea în cazurile de  menstruație timpurie sau menopauză târzie, contribuie la un risc mai mare de dezvoltare acancerului mamar.   

Alăptarea, nașterea naturală și cancerul de sân: Alăptarea poate reduce riscul apariției cancerului de sân. Pentru a exemplifica, ne putem uita la femeile din Marea Britanie. Acestea au un risc de 15% de a dezvolta cancer de sân. Ca și în alte țări cu venituri mari, femeile din  Marea Britanie au copii mai târziu în viață, ceea ce le crește riscul. Riscul de cancer de sân  este redus cu 4,3% la fiecare 12 luni de alăptare, în plus față de scăderea cu 7,0% a riscului  observat pentru fiecare naștere. Alăptarea reduce riscul de cancer de sân chiar și la purtătoarele de mutații BRCA1. Femeile cu istoric familial de cancer de sân ar trebui să fie înmod special sprijinite pentru a alăpta, ca o modalitate de a-și reduce riscul. 

Stilul de viață: Fumatul, consumul exagerat de alcool, obezitatea și sedentarismul sunt  factori care pot spori considerabil riscul de a dezvolta această boală. De exemplu, femeile  care consumă alcool frecvent au o probabilitate mai mare de a fi diagnosticate cu cancer  
mamar, în comparație cu cele care nu consumă alcool. O alimentație nesănătoasă, bogată în  grăsimi saturate și cu mai puține fructe și legume, poate contribui de asemenea la creșterea  riscului. În schimb, menținerea unei greutăți sănătoase, adoptarea unei alimentații variate și efectuarea regulată de exerciții fizice pot diminua riscul de cancer mamar și pot îmbunătăți  sănătatea generală. Un stil de viață sănătos este esențial pentru a reduce riscurile și a  susține sănătatea pe termen lung. 

Este ceva ce puteți face pentru a vă reduce riscul de a avea cancer mamar?  

Chiar daca nu puteți reduce complet acest risc, există totuși unele lucruri pe care le puteți face, pentru a va proteja.   

Adoptați un stil de viață sănătos: Mențineți o greutate sănătoasă, faceți exerciții fizice regulat și mențineți o alimentație echilibrată.   

Evitați fumatul și consumul excesiv de alcool: Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool pot reduce riscul. 

Monitorizați-vă sănătatea: Faceți controale medicale regulate și discutați cu medicul despre  riscurile personale și opțiunile de screening. 

Simptomele cancerului mamar și importanța autoexaminării 

Identificarea simptomelor frecvente ale cancerului mamar este esențială pentru un  diagnostic timpuriu.  

Printre simptomele obișnuite se numără: 

- Prezența unui nodul în sân sau sub braț:  

- Un nodul ferm, cu margini neregulate, care nu dispare. 

- Schimbări în dimensiunea sau forma sânului:  

- Orice modificare neobișnuită în aspectul sânului. 

- Alterări ale pielii: Roșeață, riduri sau îngroșare a pielii sânului. 

- Secreții mamare: Secreții neobișnuite. 

- Durere în sân: Disconfort care nu cedează în timp sau durere în zona sânului. 

Importanța autoexaminării: Autoexaminarea sânilor reprezintă o metodă simplă și eficientăpentru a observa eventualele modificări. Se recomandă să efectuați autoexaminarea lunar,  la câteva zile după menstruație, când sânii sunt mai puțin sensibili. Dacă observați vreo  schimbare, contactați imediat medicul pentru o evaluare profesională. 

Diagnostic timpuriu 

Relevanța controalelor periodice 

Controalele medicale periodice pentru cancerul mamar joacă un rol crucial în detectarea  timpurie a bolii, moment în care tratamentele au cele mai mari șanse de a fi eficiente.  

Iată câteva avantaje ale mamografiilor și altor tipuri de teste: 

Mamografia: Aceasta este cea mai utilizată și eficientă metodă de depistare a cancerului  mamar. Mamografia poate identifica cancerul de sân cu până la doi ani înainte ca acesta să  prezinte simptome. Este recomandat ca femeile să înceapă screening-ul de la vârsta de 40  
de ani sau chiar mai devreme, dacă există anumiți factori de risc, cum ar fi istoricul familial  sau prezenta mutatiilor BRCA 

Optiuni de tratament: Adesea utilizată ca un complement al mamografiei, în special pentru femeile cu sâni denși. Ecografia este o procedură neinvazivă și fără radiații, recomandată  femeilor cu implanturi mamare sau celor însărcinate și care alăptează. 

RMN-ul mamar: Este indicat pentru femeile care au un risc crescut de cancer mamar,  inclusiv cele cu mutații genetice sau un istoric familial de cancer mamar.   

Screening-ul frecvent poate reduce semnificativ rata mortalității asociate cancerului mamar, sporind astfel șansele de supraviețuire și ameliorând calitatea vieții pacientelor. 

70% din cazurile de cancer de sân sunt descoperite prin autoexaminare. 

Deși autoexaminarea sânilor este extrem de importantă, foarte puține femei știu să facăacest lucru corect. 

Autoexaminarea sânilor implică două etape principale: inspecția vizuală și palparea. Iată pașii detaliați: 

Inspecția vizuală 

În fața unei oglinzi: Stați în fața unei oglinzi cu umerii drepți și brațele pe lângă corp. Observați sânii pentru orice modificări vizibile în formă, dimensiune sau culoare. 

Ridicați brațele: Ridicați brațele deasupra capului și căutați aceleași modificări.  Poziționați mâinile pe șolduri:Apăsați ferm mâinile pe șolduri pentru a încorda mușchii pieptului și observați dacă există modificări în conturul sânilor. 

Palparea Sânilor 

În timpul dușului: Multe femei preferă să facă palparea în timpul dușului, când pielea este  umedă și alunecoasă. Folosiți degetele mijlocii ale mâinii opuse pentru a palpa sânul. 

În poziție întinsă: Întindeți-vă pe spate și plasați o pernă sub umărul drept. Ridicați brațul  drept deasupra capului. Cu mâna stângă, folosiți degetele pentru a palpa sânul drept în  mișcări circulare mici, acoperind întregul sân de la claviculă până la partea inferioară a  sânului și de la stern până la axilă. Repetați pentru sânul stâng. 

Ce să căutați 

Noduli sau mase: Orice nodul dur, cu margini neregulate, care nu dispare. 

Modificări ale pielii: Roșeață, încrețire, îngroșare sau aspect de "coajă de portocală".  Modificări ale mamelonului: Retracția mamelonului, secreții neobișnuite. 

Durere sau disconfort: Orice durere persistentă sau disconfort în zona sânului. 

Ce să faceți dacă observați modificări 

Dacă observați orice modificare neobișnuită în timpul autoexaminării, este important să  contactați imediat medicul pentru o evaluare profesională. Deși multe modificări pot fi  benigne (nepericuloase), este esențial să fie investigate pentru a exclude posibilitatea  cancerului. 

Autoexaminarea sânilor este un obicei sănătos care poate salva vieți. Încurajăm toate femeile să își facă timp pentru această examinare lunară și să fie atente la orice schimbare. Dacă aveți întrebări sau nelămuriri, discutați cu medicul dumneavoastră pentru a primi sfaturi și informații suplimentare. 

1. Cât de des ar trebui să fac o mamografie? 

Se recomandă ca femeile să înceapă să efectueze mamografii anual, începând cu vârsta de 40 de ani. Cele cu risc crescut, cum ar fi cele cu  mutații genetice sau un istoric familial de cancer mamar, ar putea fi sfătuite să înceapă  screening-ul mai devreme și să facă teste mai frecvente. 

2. Mamografiile sunt dureroase? 

Deși este posibil să simțiți un anumit disconfort temporar  din cauza presiunii asupra sânului, procedura se desfășoară rapid, iar avantajele depistării  precoce a cancerului depășesc cu mult disconfortul resimțit. 

3. Ce ar trebui să fac dacă descopăr un nodul în timpul autoexaminării? 

Dacă observați  modificări neobișnuite, cum ar fi un nodul dur, secreții din mamelon sau schimbări ale pielii, contactați imediat medicul pentru o evaluare profesională. Aproximativ 80% dintre noduliimamari sunt benigni, dar este esențial să fie verificați pentru a exclude riscul de cancer. 

4. Pot dezvolta cancer de sân chiar dacă nu am un istoric familial? 

Da, majoritatea femeilor  diagnosticate cu cancer de sân nu au un istoric familial al bolii. Factori precum vârsta, stilul de viață și expunerea la hormoni pot afecta riscul de a dezvolta cancer mamar.